Actualizată în: 22 apr. 2020
Nici nu știu dacă să mă bucur sau nu, dar i-a venit în sfârșit timpul acelei camere pe care o știm cu toții, ce are când rol de depozit, când de dormitor (foarte neadecvat) de oaspeți, când niciun rol deși s-ar fi vrut de la bun început birou. Din cauză de #COVID, nu doar că am găsit timp dar am găsit și motivație să tackle this project.
Când ne-am mutat în acest apartament, acum 3 ani (or so), paradoxal a fost prima cameră organizată oarecum. Aveam nevoie de o bibliotecă pe poziție ca să nu stăm cu toate cutiile de cărți încă vreo 15 ani nedesfăcute (probabil in aceeași cameră) și un dulap pentru câteva haine esențiale. Dressingul mai încăpător, știam deja că va fi livrat mult mai târziu și, again, nu doream să înnebunesc în fiecare dimineață cautând ceva în valize, cutii și saci.
Apoi m-am concentrat pe celelalte încăperi, mai traficate, dormitor, baie, living, bucătărie și în asta am mai aruncat fără mare noimă un covor neinspirat și un divan care ar face parte din conceptul de reamanajare dacă nu ar fi fost totalmente distrus de pisici. Reminder to myself: the new one va fi off-limits pentru jivinuțe (am folosit diminutiv ca să nu mă certe my better half care crede ca jivinuțele ne ințeleg și nu vrea să le rănească sentimentele - măcar să creadă că le-am zis-o cu iubire).
Că tot am amintit de my better half, am invățat pe parcursul renovării apartamentului că basically trăiesc cu un client in casă. Nu mi-am dat seama că trebuie sa-i explic ce am eu în minte, cum aș face într-o relație convențională designer-client, am presupus că na, dormim impreună deci e easy-peasy. Eu amenajez case, se știe, el nu, deci eu mă ocup că știu mai bine. Ce să vezi? Dar de ce asta și nu asta, dar de ce ne trebuie ailaltă, dar de ce costă atăt, dar e urât, dar e mare, dar e mic, dar, dar, dar. 🙄 Long story short, el intră in fiecare zi in casă și se încântă ce casă frumoasă avem și eu nu pierd ocazia (nu chiar în fiecare zi) să mă văicaresc câtă muncă de lămurire a fost necesară ca să se întâmple asta.
Așadar, am făcut un mic pitch, mi-am exersat și skill-urile de vânzări totodată și (cred) că ne place amândurora așa că pot să vorbesc despre ceea ce o să devină biroul meu de acasă. Pentru cine se intreabă, în derulare, este și amenajarea mansardei care va deveni un dormitor cu toate cele, al doilea dormitor, pentru oaspeți sau copil. Dacă e pentru copil nu mai avem loc de oaspeți, e drept, dar na, nu putem mulțumi pe toată lumea și ne cerem scuze oaspeților de pe-acum. Dar în cel mai fericit caz, încă 9 luni ne pot vizita. You’re welcome!
First things first! Așa arată acum camera în discuție. Be gentle!


Vom păstra biblioteca și draperiile. Culoarea de pereți rămâne și ea. Păstrăm lustra de la Retros, și o mutăm în dormitor (despre asta poate într-un post separat) și scaunul balansoar Eames. Nu ne avantajează culoarea lui care nu ne-a plăcut în mod deosebit nici când l-am luat de la Intro (acum și mai puțin) dar era singurul pe stoc și a fost musai că era cadou.. Șifonierul, covorul și divanul le vom vinde pe OLX ca să mai recuperăm o parte din buget.





În jurul obiectelor ce rămân, și cu o atmosferă cald minimalistă ca obiectiv, am gândit un mix foarte reprezentativ pentru maniera noastră, a celor de la Annterior Studio: obiecte vintage, obiecte mass-market, câteva obiecte de design consacrat, artă și texturi și materiale naturale (lână, lemn, marmură, piele).

Covorul de lână de la Rug Vista e în același timp arhaic dar și foarte contemporan prin culoarea neagră. Cu dimensiuni de 200x300 acoperă o mare parte din încăpere astfel încât cuprinde zona biroului și zona în care va fi așezat divanul. Un covor prea mic e aproape întotdeauna o greșeală, indiferent cât de frumos sau scump este. E o provocare să găsim covoare cu dimensiuni mari care să ne placă la prețuri mici (treime care mie aici nu mi-a ieșit) dar în cele mai multe cazuri prețul este justificat de calitatea țesăturii, de dimensiuni și de alte caracteristici, și recomandăm investiția asta intr-un covor dar dacă nu se poate, prioritate ar trebui să o aibă dimensiunea. Un covor generic, intr-o culoare uni, cu dimensiuni adecvate e categoric mai potrivit decât o carpetă din fir de mătase meschină.
Biroul de la IKEA l-am preferat pentru liniile simple și look-ul generic și suprafața de lucru suficient de mare pentru a fi practic. Am cochetat cu tot felul de mese de birou vintage dar fie erau prea mici fie prea scumpe pentru bugetul disponibil. Am optat în schimb pentru scaunul vintage de la Heartwood. E în topul obiectelor preferate all-time din magazinul nostru. Brutalist și geometric (o fi pleonasm?), ușor imperfect este...perfect.
Un alt obiect vintage, care va fi așezat pe pozitia șifonierului, este comoda mid-century. Cu niște dimensiuni dificile, rămane încă neidentificată (fotografia este doar o referință) dar she‘ll show up!
Divanul e probabil cel mai inutil obiect din încăpere, dar pentru proporții, volum și estetică l-am inclus. Vioara a 3-a are și ea momentele ei de glorie. Poate fi masuță sau obiect de șezut. Dacă pisicile ar fi avut voie în cameră ar fi fost probabil locul lor de izmenit. Dar nu au voie!
JYSK este sursa noastră pentru câteva obiecte care au un raport foarte foarte bun preț, calitate și design. Nu doar acolo unde bugetele ne forțează, folosim astfel de alternative.
Pentru că mânerele aurii ale vitrinei/biblioteci nu mai rezonează cu noua atmosferă, o să le schimbăm cu unele de piele cu șuruburi negre (probabil). Pentru că găurile de prindere există deja de la mânerele aurii, cele de piele trebuie realizate pe dimensiunile definte de distanța dintre găuri. Etsy e o sursă potrivită pentru astfel de soluții dar ar putea fi și un proiect DIY (timp de DIY nu am nici măcar in carantină). So Etsy it is!
Cele două obiecte care punctează admirația noastră pentru design autentic unanim valabil, sunt cele două corpuri de iluminat. Lampa Kizu de la The Edit, iconică între timp, este dintre acele obiecte care elevează orice spațiu, orice atmosferă și orice demers. O găsim foarte versatilă și am folosi-o atât in decoruri marcant vintage sau minimalist contemporane. Lustra Formakami de la Intro, un omagiu adus felinarelor de hârtie asiatice, este voluminoasa si ușoara. Orice de inspirație asiatica cu o estetica contemporană imi este irezistibil. Probabil nu va fi amplasată în mijlocul încăperii. Sursa electrică se află în mijlocul încăperii dar nu este coordonată cu logica obiectelor din cameră. Incercăm să evităm modificari cu deranj mare (aici s-ar opri eficacitatea skill-urilor mele în vânzări), deci nu vom modifica electricitatea, dar probabil o vom poziționa prin prelungirea firului electric deasupra comodei mid-century.
Last but not least, lucrările de artă din mood-board-ul de mai sus sunt doar niște referințe. Aceea e estetica urmarită dar lucrările propriu-zise sunt încă undeva așteptând să le descoperim. Pentru a nu crea iluzia că suntem pretențioși colecționari de artă scumpă (deși ne-ar placea) vom căuta să alegem lucrări originale, chiar dacă necunoscute sau ale unor artiști tineri cu prețuri care se situeaza încă in raza noastră de buget.
Stay tuned! Pentru progres follow our Instagram (annterior_studio) iar pentru rezultatul final, ne revedem aici.